Biserica Sacaturi
Biserica Sacaturi este situata in comuna Costesti, judetul Valcea. Preot paroh al acestei biserici este Victor Ovidiu Muresan.
un serviciu oferit de CREŞTIN ORTODOX WEBSITE
[Intra in cont]

Categorii


 Biserica Sacaturi - PICTURA BISERICII 

Biserica Sacaturi - PICTURA BISERICII

Pictura bisericii, restaurata prin grija Preotului-paroh Victor-Ovidiu Muresan, impresioneaza prin claritate, precizie, colorit, tehnica executiei (echilibru compozitional, rezolvat simplu, sobru, cu desen viguros) si tematica abordata pe un fond rosu-grena, sfintii aparand zugraviti in mari tablouri bine delimitate, in culori vii, dar totusi calde, armonioase, care plac ochiului, dar, mai ales, sufletului.

Monumentul este pictat in stil bizantin.

Andrei Panoiu observa, aici, influenta picturii de sevalet ce ,,se resimte in incercarile de reliefare a formelor, de suprapunere a culorilor dupa specificul uleiului, ca si in tendinta de a inscrie portretele in compozitii incadrate in rame desenate”, pictorul fiind Ilie Calfa din Costesti (p. 17, 23).

Biserica Sacaturi - Interiorul

Initial, biserica a fost pictata in ulei de nuca. In prezent, ea este pictata in ulei de in, protejata impotriva fumului, a umezelii, cu vernis. Pictura a fost restaurata de artistul Tavrea Gheorghe, locuitor al comunei Stroesti, judetul Valcea.

Figurile, aproape intotdeauna vazute din fata, se prelungesc in ovale in care se deschid ochi mari ficsi, ce par ca ar vedea mai departe decat oamenii obisnuiti: privesc blajin si melancolic; fruntile lor, obrajii si barbiile par a fi ale strabunicilor nostri, au in ele ceva uman, care incalzeste, mangaie sufletul.

Din scenele pictate sub forma tablourilor lipseste abundenta de personaje biblice, dar este un desen excesiv de incarcat, de un hiperrealism naiv.

Pictorul a avut curajul sa transpuna pe zidurile bisericii chipul omului, care corespunde ideii de frumusete clasica, de a folosi culorile vii, de a da mai multa expresivitate personajelor biblice. Portretele sunt tratate intr-o maniera mai realista, sunt mult umanizate.

Pentru costume si accesoriile de costume s-a folosit mult auriul si galbenul.

Paleta coloristica cuprinde nuante de albastru spectral, verde smarald, albastru cobalt rece + albastru ceruleum, brun + negru, rosu permanent, brun (umbra naturala), galben, ocru, alb de titan, alb + ocru + rosu vermillon, rosu carmin + violet (visiniu), galben cu alb, rosu ciclam + alb, rosu vermillon, oranj + rosu vermillon, gri-albastru (albastru + oranj + alb), ocru + galben, ocru auriu, alb + ocru + verde, albastru de Prusia, rosu ciclam + oranj + verde, verde de China (verde + oranj), verde albastrui, galben cu verde, ocru de crom, galben de crom inchis, galben de crom deschis, verde de crom, albastru de crom inchis, albastru ultramarin, negru de fum.

Icoanele au foita de aur. Se remarca linearitatea picturii practicate, grafismul, decorativismul. Copacii (din scena Raiului) si florile ( ca motive vegetale) sunt redate dupa natura. Este o pictura dominata de naturalism, mai ales in pridvor, unde avem si un studiu de materiale (marmura), vegetale (vita-de-vie).

Zugravii de tara de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul veacului urmator imprima picturii murale din Tara Romaneasca o amprenta rustica, ce se caracterizeaza prin prospetimea limbajului artistic, prin dezvoltarea spiritului narativ al compozitiilor si, mai cu seama, prin introducerea, in temele religioase, a unor elemente desprinse din viata de toate zilele, reprezentari de animale reale sau fabuloase, scene de lupta, aspecte din mediul inconjurator, ori din cartile populare, care cunosteau atunci o mare raspandire. Aici, zugravul putea sa-si exprime mai bine personalitatea, avea toata latitudinea ,,sa se joace”. Preotimea tolera introducerea acestor fantezii pe fatadele lacasurilor, atat timp cat pictura interioara respecta canoanele. Este si cazul bisericii ,,Secaturi”, unde artistul a zugravit, in pridvor, pe arcele ce sustin calota turlei, simbolurile zodiacale ale celor douasprezece luni ale anului, in medalioane rotunde, incadrate de motivul floral (crinul stilizat) si cel al vitei-de-vie, astfel: la E – Balanta; la SE – Sagetatorul si Scorpionul; la S – Capricornul; la SV – Varsatorul si Pestii; la V – Berbecul; la NV – Gemenii si Taurul; la N – Racul; la NE – Leul si Fecioara.

Acestea sunt simboluri paleocrestine, ce se constituie intr-o decoratie murala de inspiratie italieneasca de secol XV – XVIII.

Pe pandantivii (unghiurile formate de arcele stalpilor) din pridvor apar zugravite simbolurile celor patru Sfinti Evanghelisti: la SE – omul (simbolul Sf. Evanghelist Matei), la SV – leul (simbolul Sf. Evanghelist Marcu), la NV – vitelul (simbolul Sf. Evanghelist Luca), la NE – vulturul (simbolul Sf. Evanghelist Ioan).

Dupa parerea preotilor Nicolae Chifar  si Petre Semen (,,Icoana. Teologie in imagini”, Editura CORSON, Iasi, 1999), vita-de-vie, in antichitatea iudaica, era simbolul sperantei, al daruirii si al unei vieti tihnite. Prin ea se exprima foarte plastic ideea de providenta.

Pentru perioada de dupa venirea lui Hristos, aceasta arata ca orice roada spirituala este conditionata de pastrarea credintei in Mantuitor si mai ales de ramanerea in dragostea Lui. Caci, spune Mantuitorul: ,,Eu sunt vita, voi sunteti mladitele. Cel ce ramane intru Mine si Eu in el, acela aduce roada multa, caci fara Mine nu puteti face nimic” (Sfanta Evanghelie dupa Ioan, capitolul al XV-lea, versetele 5-6).

Intr-adevar, fara ramanerea in Domnul, nu este posibila, in niciun chip, cresterea duhovniceasca, asa cum planta vitei-de-vie nu poate sa ajunga la maturitate si nici nu aduce roadele asteptate fara ajutorul cuiva, daca nu neaparat al omuli, care sa o ingrijeasca, la timp, macar a unui copac pe care sa se sprijine.

Pestele este simbolul lui Hristos, conform informatiei transmise de istoricul Tertulian, care zice: ,,Sed nos pisciculi secundum nostrum Jesum Christum in aqua nascitur, nec aliter quam in acqua permanendo salvi sumus” (”NOI, PESTII – crestinii – NE NASTEM IN APA CA HRISTOS, NU NE MANTUIM ALTFEL DECAT IN APA”, adica prin mantuirea lui Hristos la botez).

Se pare insa ca motivul major pentru care crestinismul a folosit simbolul pestelui, este sensul celor cinci litere grecesti cuprinse in cuvantul ihtis (= peste). Acest termen este alcatuit, intr-adevar, din initialele unei forme scurte de rugaciune pe care crestinii o rosteau frecvent in perioada persecutiilor. Formula acestei rugaciuni, mai mult marturisire de credinta, era aceasta: ,,Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mantuitorul”. Din initialele acestei rugaciuni-marturisire de credinta, crestinii au formulat cuvantul pe care il foloseau ca pe ,,o parola” de recunoastere intre ei.

Balanta simbolizeaza dreptatea lui Dumnezeu, care, la timpul potrivit, il va rasplati pe fiecare dupa faptele sale.
Crinul este simbolul puritatii Celei mai presus de fire.

Acanta simbolizeaza depasirea greutatilor, a piedicilor, biruinta.

Berbecul simbolizeaza forta originara ce trezeste omul si lumea; asigura refacerea ciclului vital; reprezinta initierea, fiind inzestrat cu grai si ratiune; el simbolizeaza forta psihica si sacra. Simbolizeaza, inainte de orice, zvacnetul, energia, independenta si curajul.

Forma spiralata a coarnelor sale vorbeste, o data in plus, despre ideea de evolutie si intareste valoarea de deschidere si de initiere.

Sagetatorul: Sageata cu care se identifica Sagetatorul infaptuieste sinteza dinamica a omului zburand catre transformarea sa, prin cunoastere, din animal, in fiinta spiritualizata.

Scorpionul evoca starea din timpul sarbatorii Tuturor Sfintilor, din vremea caderii frunzelor, a ceasului de pe urma al vegetatiei, a intoarcerii materiei brute la haos, in asteptarea humusului care pregateste renasterea vietii.

Capricornul exprima rabdarea, prudenta, perseverenta, iscusinta, realizarea, simtul datoriei.
Varsatorul: acest semn cu rezonanta acvatica trimite la generozitate, la deschidere spre universal, la daruire sufleteasca. Aerul din Varsator impune lumea afinitatilor elective, care face din noi niste fiinte traind intr-o comunitate spirituala si aflate in centrul sferei universale. Materia intima a acestui tip zodiacal este fluida, usoara, eterata, volatila, transparenta, respirand in intregime o limpezime spirituala aproape angelica.

Varsatorul poarta darul detasarii de sine, unit cu seninatatea si generozitatea insotita de altruism, de simtul prieteniei, de devotamentul social.

Gemenii exprima un amestec al lumii de dincolo, precum si dualitatea oricarei fiinte sau dualismul tendintelor acesteia, fie ele spirituale sau materiale, diurne sau nocturne. Sunt o expresie a zilei si a noptii, a aspectelor inefabile si telurice, o impreunare intr-un tot a   cosmosului si omului. Atunci cand simbolizeaza opozitiile interne din om, si lupta pe care acesta trebuie s-o dea ca sa le depaseasca, gemenii capata o semnificatie sacrificiala: necesitatea unui refuz, a distrugerii sau supunerii, a abandonului unei parti de sine, in vederea triumfului celeilalte.

Taurul sugereaza ideea de putere si de pornire irezistibila; este simbolul fortei creatoare. Zodiei Taurului ii este asociata simbolistica materiei prime, a substantei initiale, asimilabile cu pamantul ca element, cu glia-mama.

Racul inseamna retragerea spre sine, sensibilitatea, timiditatea si tenacitatea, reculegerea necesara inaintea oricarei actiuni.

Leul exprima bucuria de a trai, ambitia, orgoliul si elevatia.

Fecioara reprezinta o lume care se diferentiaza, se particularizeaza, se selectioneaza, se cerne, se reduce, se despoaie, isi da limite precise; reprezinta o dispozitie generala pentru a retine, a controla, a stapani si a se disciplina; este simbolul unui caracter serios, constiincios, scrupulos, rezervat, sceptic, metodic, legat de principii, de reguli, de consemnuri, sobru, cu sensibilitate si iubitor de responsabilitate, muncitor, intors catre lucrurile dificile, greu de faptuit, ingrate sau penibile, vizand sa satisfaca, inainte de toate, un sentiment de securitate; simbolizeaza constiinta nascand din confuzie, precum si nasterea spiritului.

In interiorul bisericii, pe peretele vestic ( in pronaos ), sunt zugravite , in dreapta, in doua medalioane rotunde, chipul preotului Ion Constantinescu (jos) si cel al P.S. Gherasim – episcop al Ramnicului (sus), iar in partea stanga, intr-un mare tablou, regele Ferdinand.

La fel, pe acelasi perete vestic al pronaosului, la cafas, in dreapta, apare zugravit, intr-un mare tablou, maestrul Andrei Bradeanu, iar in stanga –  preotul-paroh Muresan Victor-Ovidiu.

Imediat cum intri, in partea stanga, vezi o scara din lemn ce duce la cafasul  ce se sprijina pe un arc format de doi stalpi laterali. Deasupra cafasului, se ridica un arc in plin cintru.

Impreuna cu alti doi stalpi din interiorul bisericii, care despart pronaosul de naos, formeaza o bolta sferica, unde este zugravita, sus, Maica Domnului, imprejurul sau fiind scrise cuvintele: ,,Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru”.

Mai jos, sunt zugravite: ceata Sfintilor Arhangheli, ceata Sfintelor Cuvioase, ceata Sfintilor Apostoli, ceata Sfintilor Prooroci, ceata Sfintilor Ingeri, ceata Sfintilor Cuviosi si, din nou ceata Sfintilor Apostoli, impreuna cu ceata Sfintilor Prooroci.

In arcul ce sprijina cafasul, sunt zugraviti doi ingeri alaturi de inscrisul: ,,Intareste, Doamne, Sfant locasul acesta si dreapta credinta a drept-maritorilor crestini in vecii vecilor. Amin.” (inspre est)

De-a dreapta si de-a stanga, pe stalpi, spre rasarit, sunt zugraviti Sfantul Cuvios Danil Stalpnicul (in dreapta) si Sfantul Cuvios Simeon Stalpnicul (in stanga).

Pe peretele nordic al pronaosului, sunt zugraviti Sfintii Cuviosi Grigorie Decapolitul si Antonie cel Mare, Sfintele Mucenite Marina si Filofteea, Sfanta Mucenita Marina fiind ispitita de diavol.

Deasupra acestui registru, este zugravita scena reprezentand Invierea Domnului nostru Iisus Hristos.
Pe peretele sudic al pronaosului, sunt zugravite Sfintele Cuvioase Elisaveta si Parascheva,  precum si Sfintele Mucenite Ecaterina si Varvara.

Mai sus este zugravita scena Schimbarii la Fata a Mantuitorului  Scenele zugravite sunt despartite, de-a lungul pronaosului si al naosului, pe ambele laturi, nordica si sudica, de doua toruri late, ce incadreaza o banda lata, cenusie.

Pe arcele ce sprijina bolta, sunt zugravite chipuri de sfinti, in medalioane rotunde:  Sfantul Cuvios Isidor, Sfantul Cuvios Alexie, Sfanta Cuvioasa Domnica, Sfanta Cuvioasa Eufrosina, Sfanta Mucenita Tecla, Sfantul Cuvios Fevroniu, Sfanta Mucenita Teodora, Sfanta Cuvioasa Maria, Santa Cuvioasa Epifania, Sfanta Cuvioasa Evdochia, Sfanta Cuvioasa Magdalia, Sfantul Cuvios Stelian, Sfantul Cuvios Teodosie, Sfantul Cuvios Nichifor, Sfantul Ioan Botezatorul, precum si: scena Inmormantarii Domnului nostru Iisus Hristos, scena Pironirii pe Cruce a Mantuitorului, scena Infatisarii Domnului nostru Iisus Hristos inaintea lui Pillat.

In interiorul arcului ce sprijina cafasul, sunt zugraviti, pe laturi, Sfantul Cuvios Sava (in stanga) si Sfantul Cuvios Eftimie (in dreapta), iar in centru – Ochiul Atoatevazator al Puternicului Tata Ceresc.

Pe fiecare latura, nordica si sudica, pronaosul are cate doua ferestre.

In partea dreapta, la SV, imediat cum intri in pronaos, se deschide o usa, ce te lasa sa patrunzi in pangar.
Pe stalpii ce despart pronaosul de naos, sunt zugraviti: Sfantul Arhanghel Gavriil si Sfintii Mucenici Mina si Eustatiu, in dreapta; Sfantul Arhanghel Mihail si Sfintii Mucenici Haralambie si Nicodim, in stanga.
Pe pandantivii formati de arcele celor patru stalpi din pronaos, sunt zugraviti Sfintii Cuviosi Damian, Ioan Damaschin, Ioan Cucuzel si Cozma.

Pe bolta sferica a turlei de pe naos, apare zugravit chipul lui Iisus Hristos – Pantocrator, inconjurat de inscrisul: ,,Doamne, Doamne, cauta din Cer si din Locasul Tau cel Sfant si vezi si cerceteaza viea aceasta, pre care au sadit-o puternica Dreapta Ta, si o binecuvanteaza pre dansa”.

Urmeaza, apoi, zugraviti, Heruvimi, Serafimi, Arhangheli, Ingeri.

In urmatorul registru, mai jos, sunt zugravite urmatoarele scene: la SE – Sfanta Treime la Mamvri; la SV – Moise primind tablele legii; la NV – scara lui Iacov; la NE – Moise privind rugul aprins si nemistuind.
Tot in acest registru, la est, la sud si la vest, sunt practicate ferestrele.

In urmatorul registru, cel de la baza turlei, apare zugravita ,,Dumnezeiasca Liturghie” (,,Liturghia cereasca” sau ,,ingereasca”), adica slujba savarsita in ceruri de catre Mantuitorul, ca Mare Arhiereu, inconjurat de Arhangheli si Ingeri.

In naosul bisericii, sunt zugraviti Sfintii Mucenici Trifon, Mercurie si Teodor Tiron, Sfantul Mare Mucenic Gheorghe – purtatorul de biruinta – la sud, precum si scena ,,Deisis”, la sud-est.

Scena ,,Deisis” Il reprezinta pe Iisus Hristos in postura de Mare Arhiereu, inconjurat, de-a dreapta si de-a stanga, de Sfantul Ioan Botezatorul si de Mama Sa, Fecioara Maria.

Iisus este imbracat in bogate vesminte de Mare Arhiereu, cu mitra pe cap, omofor peste sacos, tinand o carte in mana stanga si binecuvantand cu dreapta, toate semnele si insemnarile aratandu-L in ipostaza de Domn biruitor si slavit, judecator peste cei vii si peste cei morti, al carui ultim cuvant pecetluieste destinele omenesti de dupa sfarsitul veacurilor.

Este o pictura bizantin-realista, sugerand Judecata in dinamica ei duhovniceasca.

Tot in naos, dar la N si la NE, apar zugraviti Sfintii Mucenici Nestor, Procopie, Pantelimon (la N) si Sfantul Mare Mucenic Dimitrie – izvoratorul de mir, Sfintii Mari Imparati Constantin si mama sa, Elena, intocmai cu Apostolii, la NE.

Sus, in naos, in al treilea registru zugravit al bisericii, in interior, la S-S-E, ochiul vizitatorului va descoperi scena Nasterii Pruncului Sfant, iar la N-N-E – scena Invierii lui Iisus Hristos. Exista un simt acut al echilibrului, al proportionalitatii compozitiei picturale a sfantului locas de cult, cum lesne se poate observa!

Turla de pe naos se sprijina pe patru arce, unde apar zugravite, in medalioane rotunde, chipurile Sfintilor Mucenici Filimon, Trofim, Sevastian, Partenie, Emilian, Cornetie, Victor, Michentiu, Longin, Iulian, Leon Ilie, Teodor Stratilat, Hariton, Luchian, Calistrat, Lavru, Ioan cel Nou de la Suceava, Flor si Ioanitie.

La mijloc, intre Sfintii Mucenici Victor si Michentiu, pe arcul de deasupra tamplei, apare  zugravit chipul Domnului nostru Iisus Hristos.

Pe pandantivii formati de arcele pe care se sprijina turla cea mare, de pe naos, sunt zugraviti cei patru Sfinti Evanghelisti, cu simbolurile lor: Matei cu un om, Marcu cu leul, Luca cu vitelul, Ioan cu vulturul.

Primul registru pictat din interiorul bisericii il formeaza o compozitie de influenta iudaica (a templului iudaic): faldurile, lambriurile unei perdelute, pe care sunt desenate mici cruciulite. Ea simbolizeaza atat Sfanta Mahrama, cat si – mai ales! - unirea, comunitatea credinciosilor ortodocsi din Biserica in timpul rugaciunii, al slujbei Sfintei Liturghii.

Mahrama Sfintei Veronica este un simbol al Domnului Iisus Hristos. Numele sau este legat de o fapta de credinta a unei femei care a inmanat Domnului Hristos o mahrama ca sa-si stearga chipul plin de sange si sudoare pe cand strabatea drumul calvarului. Se spune ca dupa ce si-a sters chipul asudat cu mahrama pe care i-a inmanat-o acea binecredincioasa cu numele Veronica, acesta s-a imprimat profund pe acea panza, formand, conform traditiei, cea dintai icoana nefacuta de mana omeneasca, foarte pretioasa pentru crestini.

Eusebiu de Cezareea relateaza despre o epistola a lui Abgar, regele Edesei, trimisa Mantuitorului Hristos in cetatea Ierusalimului, prin care il ruga insistent sa vina in Edesa pentru a-l vindeca de boala sa: „Asa se face ca regele Abgar, care domnea cu mare cinstre peste popoarele de dincolo de Eufrat si care suferea cumplit de o boala trupeasca, dupa socotelile omenesti cu neputinta de vindecat, auzind de vestitul nume al lui Iisus si de minunile Lui recunoscute de toti, I-a trimis printr-un sol o smerita scirsoare, rugandu-L sa vina si sa-l vindece de boala”.

Se spune, in „Historia Ecclesiastica”, ca Domnul a si raspuns aceluia, iar o traditie pioasa mentioneaza ca odata cu scrisoarea, Mantuitorul i-ar fi trimis si chipul sau imprimat in mod minunat pe o mahrama. Pe baza amintitei traditii, s-a pastrat, la Constantinopol, multe veacuri, o icoana cu chipul lui Hristos, numita „icoana facuta prin puterea divina pe care n-au lucrat-o mainile omenesti”.

Sfanta Mahrama avea si ea lambriuri, falduri, de unde paralelismul. Catapeteasma (tampla) bisericii, un iconostas de tip brancovenesc, este impartita in mai multe registre. In primul registru, de jos, sunt pictate buchete de flori.

In al doilea registru, se afla, la NE, icoana hramului bisericii, ADORMIREA MAICII DOMNULUI, usa diaconeasca (realizata din lemn, sculptata in motiv vegetal, avand, in centru, icoana Sfantului Arhanghel Gavriil, iar deasupra icoana Tatalui Ceresc), icoana Mantuitorului, ca Imparat si Mare Arhiereu.

Iisus este reprezentat tronand, binecuvantand cu mana dreapta, iar cu cea stanga sustinand Evanghelia deschisa. El poarta un sacos albastru, cu doi vulturi bicefali aurii pe genunchi, tivit cu aur si cu omofor de aur. Pe cap, are o coroana imparateasca, de aur, cu cabosoane. Tronul, monumental, de aur, este bogat ornamentat. Nimbul incizat are in campul sau cruciger.

Urmeaza Usile Imparatesti, sculptate in lemn, practicandu-se motivul vegetal – frunze si flori de acant, vita-de-vie.

La mijlocul Usilor Imparatesti, se afla pictata icoana Bunei-Vestiri: in dreapta se afla Maica Domnului, iar in stanga – Sfantul Arhanghel Gavriil.

In josul Usilor Imparatesti, sunt pictate, in medalioane rotunde , chipurile Sfintilor Prooroci Solomon (in dreapta) si David (in stanga).

Urmeaza, in acelasi registru, icoana Maicii Domnului cu Pruncul in brate.

Maica Domnului este reprezentata tronand, avand Pruncul pe genunchi, pe care Il sustine cu mana stanga, fiind acoperita cu maforion rosu-violaceu.

Mana dreapta o tine protector pe umarul lui Iisus. Ea poarta o palla si o boneta albe-verzui.

Iisus binecuvanteaza cu dreapta si tine in mana stanga un rotulus, poarta hiton si himation. Tronul este de aur, bogat ornamentat.

Nimburile incizate au pe camp ornamente, in afara celui al lui Iisus, care este cruciger.

Dupa aceasta icoana, urmeaza a doua usa diaconeasca, sculptata, ca si prima, in lemn,  cu motiv vegetal, in mijloc avandu-l pe Sfantul Arhanghel Mihail, iar deasupra lui fiind zugravit chipul Domnului nostru Iisus Hristos.
Distingem, in acelasi registru, icoana Sfantului Ierarh Nicolae.

Langa icoana hramului bisericii, se afla icoana ce-i reprezinta pe Sfintii Arhangheli Gavriil si Mihail, care-L tin, in mijlocul lor, pe Iisus Hristos, al carui chip este reprezentat intr-un medalion rotund, iar din Ceruri, de pe un nor, priveste la ei Dumnezeu-Tatal.

Langa icoana Sfantului Ierarh Nicolae, la NE, se afla icoana Sfantului Mare Prooroc Ioan, Inainte-Mergatorul si Botezatorul Domnului.

In unghiurile formate de stalpii ce sustin catapeteasma, care sunt legati intre ei prin arce in forma de acolada franta, sunt pictate chipurile unor ingeri, deasupra Icoanelor Imparatesti.

Urmeaza doua braie ce despart registrul al doilea de cel de al treilea.

Primul brau este format din doua toruri inguste, ce incadreaza o banda lata, unde sunt aplicate frunze de acant si mici cruciulite, toate lucrate, migalos, in lemn.

Al doilea brau este un tor lat, pictat in motiv vegetal: floarea soarelui, frunze de acant, vita-de-vie.

In cel de al treilea registru al tamplei, se afla pictate icoanele marilor praznice imparatesti - ,,Praznicarele” – in centrul lor, plasata deasupra Usilor Imparatesti, aflandu-se icoana ,,Cinei celei de Taina”: ,,Nasterea Maicii Domnului”, ,,Intrarea Maicii Domnului in Biserica”, ,,Buna-Vestire”, ,,Nasterea Domnului nostru Iisus Hristos”, ,,Intampinarea Domnului”, „Botezul Domnului”,  ,,Intrarea in Ierusalim”, ,,Pogorarea la iad”, ,,Inaltarea Domnului”, ,,Sfanta Treime”, ,,Schimbarea la Fata”, ,,Adormirea Maicii Domnului”.

In al patrulea registru, sunt pictate chipurile celor doisprezece Sfinti Apostoli, infatisati in picioare, orientati spre icoana centrala a Mantuitorului-invatator: Sfantul Apostol Toma, Sfantul Apostol Andrei, Sfantul Apostol Tadeu, Sfantul Apostol Matia, Sfantul Apostol si Evanghelist Ioan, Sfantul Apostol Petru; Sfantul Apostol Pavel, Sfantul Apostol si Evanghelist Matei, Sfantul Apostol Simon, Sfantul Apostol Vartolomeu, Sfantul Apostol Iacov, Sfantul Apostol Filip (privite de la N la S).

In registrul al cincilea, sunt zugravite chipurile a doisprezece Prooroci, avand-o, in mijlocul lor, pe Maica Domnului – Oranta.

Proorocii sunt orientati spre icoana centrala, purtand in maini rulouri cu versete din profetiile lor mesianice. Ei sunt, de la N la S: Sfantul Prooroc David, Sfantul Prooroc Moise, Sfantul Prooroc Ilie, Sfantul Prooroc Zaharia, Sfantul Prooroc Iezechiel, Sfantul Prooroc Gedeon; Sfantul Prooroc Solomon, Sfantul Prooroc Isaia, Sfantul Prooroc Elisei, Sfantul Prooroc Ieremia, Sfantul Prooroc Aaron, Sfantul Prooroc Daniil.

Registrele al treilea si al patrulea au icoanele incadrate intre colonete cu baze si capitele realizate in stil doric, legate intre ele prin arce in forma de acolada (al treilea registru), ori in forma de acolada franta (in al patrulea registru), deasupra carora sunt asezate mici cruci, iar in unghiurile formate de arce – romburi,  toate sculptate in lemn.
Suporturile bazelor colonetelor registrelor al treilea si al patrulea le formeaza braurile alcatuite din cate un tor ingust si un profil drept, ori din doua toruri si un profil drept.

Urmeaza un brau format din doua toruri (unul ingust si unul lat) si un profil drept.

In cel de al cincilea registru, numai icoana Maicii Domnului este incadrata de colonete cu baze drepte si capitele realizate in stil doric, colonete legate intre ele printr-un arc sub forma de acolada franta.
Icoana Domnului nostru Iisus Hristos, din cel de al patrulea registru, este incadrata de colonete legate intre ele printr-un arc in plin cintru.

In registrul al saselea, se afla dispuse, in centrul tamplei, trei icoane,  si anume: icoana Maicii Domnului, icoana Sfintei Treimi si Icoana Sfantului Apostol si Evanghelist Ioan.

Cele trei icoane sunt incadrate, la dreapta si la stanga, de sculpturi in lemn cu motiv vegetal: spicul de grau, flori si frunze de vita-de-vie si acant, ciorchini de struguri.

Urmatorul registru al catapetesmei il formeaza Crucea pe care este pictat rastignit Iisus Hristos, Cruce incadrata de aceleasi sculpturi in motiv vegetal, care pornesc de mai jos.

In Naos, langa catapeteasma, se afla pictata, deasupra icoanei Sfantului Mare Prooroc Ioan, Inainte-Mergatorul si Botezatorul Domnului, icoana Sfintei Ana cu Maica Domnului in brate, iar deasupra icoanei Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil – icoana Sfantului Ioachim.

Primele doua registre ale tamplei bisericii ,,Secaturi” sunt durate in zid, urmatoarele – in lemn.

Pe cei doi stalpi care despart pronaosul de naos, cu fata spre vest, se afla, in dreapta, la sud, icoana Mantuitorului, iar in stanga, la nord, icoana Sfantului Ierarh Nicolae.

SFANTUL ALTAR

Calota semisferica de deasupra Sfantului Altar ii are pictati, sus, pe Tatal Ceresc si pe Maica Domnului cu Pruncul Sfant in brate, asezata pe tronul Dumnezeiesc – supranumita ,,Cea mai inalta decat cerurile” -, inconjurata de Ingeri si de Sfintii Arhangheli Gavriil (in dreapta) si Mihail (in stanga).

La baza calotei, de jur-imprejur, sunt pictate, in medalioane rotunde, chipurile unor Sfinti ierarhi, ca: Partenie, Antipa, Porfirie, Sofronie, Metodie etc.

Mai jos, in registrul urmator, sunt pictati: Sfantul Ierarh Spiridon, Sfantul Ierarh Antonie (in stanga); Sfantul Ierarh Grigorie, Sfantul Ierarh Vasile cel Mare, Sfantul Ierarh Ioan Gura de Aur (in dreapta).

La Proscomidiar, la NE, in al treilea registru, se afla zugravit ,,Christ-copil in potir” sau ,,Datatorul de Viata”, ori ,,Izvorul Vietii”, adica Iisus infatisat frontal, adolescent vazut pana la mijloc, stand intr-un potir si binecuvantand lumea cu ambele maini.

In registrul inferior (al patrulea), ca si in pronaosul si naosul bisericii, este zugravita  acea „perdeluta”, despre a carei semnificatie am mai vorbit in paginile anterioare.

Scenele mari, in care sunt zugraviti Sfintii Ierarhi, au chenare turquoise, pictate in motiv vegetal (frunze stilizate de acant).

Motivul vegetal este redat cu finete.

Sfintii Ierarhi sunt zugraviti invesmantati in sacos si omofor, cu capetele descoperite si inconjurate de obisnuitul nimb luminos, numai Sfantul Chiril, in calitate de Patriarh al Alexandriei, este infatisat purtand pe cap o mitra simpla (ca un fes catolic), cu crucea alba in dreptul fruntii.

Proscomidiarul (sau Pastoforionul) si Diaconul (Schevofilachionul sau Vesmantarul) comunica cu sfantul Altar prin deschideri in forma de arcade.

(Mica monografie alcatuita de profesor de limba romana Nicoleta Enculescu, nepoata comunei Costesti, judetul Valcea)